miercuri, 10 noiembrie 2010

PILDELE LUI SOLOMON



CAP. 5
FERIREA DE DESFRANARE. INDREPTAREA SPRE CURATIE.

1. Fiul meu, ia aminte la înţelepciunea mea şi la sfatul meu cel bun pleacă urechea ta,

2. Ca să-ţi poţi păstra judecata şi ca buzele tale să păzească ştiinţa.

3. Nu te uita la femeia linguşitoare, căci buzele celei străine picură miere şi cerul gurii sale e mai alunecător decât untdelemnul,

4. Dar la sfârşit ea este mai amară decât pelinul, mai tăioasă decât o sabie cu două ascuţişuri.

5. Picioarele ei coboară către moarte ; paşii ei duc de-a dreptul în împărăţia morţii.

6. Ea nu ia seama la calea vieţii, paşii ei merg în neştire, nici ea nu ştie unde.

9. Şi acum, fiul meu, ascultă-mă şi nu te îndepărta de la cuvintele gurii mele.


8. Fereşte-ţi calea ta de ea şi nu te apropia de uşa casei ei.

9. Ca să nu dai vârtutea ta altora şi anii tăi unuia fără de milă ;

10. Ca străinii să nu se îndestuleze de strădania ta şi ostenelile tale să nu treacă în casa altuia ;

11. Ca să nu suspini la sfârşit, când trupul tău şi carnea ta vor fi fără de vlagă,


12. Şi să zici : «Pentru ce am urât povaţa şi de ce inima mea a urgisit certarea ?

13. De ce nu am ascultat de îndemnul dascălilor mei şi spre cei ce mă învăţau n-am plecat urechea mea ?

14. Puţin a trebuit să nu mă nenorocesc, în plină adunare şi în mijlocul obştei».

15. Bea apă din puţul tău şi din pârâiaşele care curg din izvorul tău.

16. Să nu se risipească izvoarele tale pe uliţă, nici pâraiele tale prin pieţe.

17. Să fie numai pentru tine singur, iar nu pentru străinii care sunt cu tine !

18. Binecuvântat să fie izvorul tău şi să te mângâi cu femeia ta din tinereţe.

19. Cerboaică preaiubită şi gazelă plină de farmec să-ţi fie ea ; dragostea de ea să te îmbete totdeauna şi iubirea ei să te desfăteze.

20. Pentru ce, fiul meu, să te momească femeie străină şi tu să îmbrăţişezi sânul unei necunoscute ?

21. Căci cărările omului sunt înaintea Domnului şi El ia seama la toate căile lui.

22. Cel fără de lege este prins în laţurile fărădelegilor lui şi de funiile păcatelor lui este înfăşurat.

23. El va muri în păcatele lui şi de mulţimea nebuniei lui va pieri.



CAP. 6
INDEMN LA MUNCA CINSTITA SI LA VIATA CURATA

1. Fiul meu, dacă te-ai pus chezaş pentru prietenul tău, dacă ai dat mâna pentru altul,

2. Atunci te-ai prins prin făgăduieli ieşite din gura ta şi te-ai legat prin cuvintele gurii tale.

3. Fă dar, fiul meu, aceasta : o, izbăveşte-te. Şi fiindcă ai căzut în mâinile aproapelui tău, du-te şi cazi la picioarele aproapelui tău şi-l roagă ;

4. Nu da somn ochilor tăi, nici dormitare genelor tale.


5. Şi te izbăveşte ca o căprioară din mâna vânătorului şi ca o pasăre din mâna păsărarului.

6. Du-te, leneşule, la furnică şi vezi munca ei şi prinde minte !

7. Ea, care nu are nici mai-mare peste ea, nici îndrumător, nici sfătuitor,

8. Îşi pregăteşte de cu vară hrana ei şi îşi strânge la seceriş mâncare. Sau mergi la albină şi vezi cât e de harnică şi ce lucrare iscusită săvârşeşte. Munca ei o folosesc spre sănătate şi regii şi oamenii de rând. Ea e iubită şi lăudată de toţi, deşi e slabă în putere, dar e minunată cu iscusinţa.


9. Până când, leneşule, vei mai sta culcat ? Când te vei scula din somnul tău ?

10. «Puţin somn, încă puţină aţipire, puţin să mai stau în pat cu mâinile încrucişate !»

11. Iată vine sărăcia ca un trecător şi nevoia te prinde ca un tâlhar. Dar dacă nu vei lenevi, atunci va veni secerişul tău ca un izvor, iar lipsa va fi departe de tine.


12. Omul de nimic, omul necinstit şi viclean umblă cu minciuna pe buze.

13. Face cu ochiul, dă din picioare, face semne cu degetele.

14. În inima lui e vicleşug, pururea se gândeşte la rău şi seamănă gâlceavă.

15. Pentru aceasta fără de veste va veni peste el prăpădul, nimicit va fi dintr-o dată şi fără leac.

16. Şase sunt lucrurile pe care le urăşte Domnul, ba chiar şapte de care se scârbeşte cugetul Său :

17. Ochii mândri, limba mincinoasă, mâinile care varsă sânge nevinovat,

18. Inima care plănuieşte gânduri viclene, picioare grabnice să alerge spre rău,

19. Martorul mincinos care spune minciuni şi cel care seamănă vrajbă între fraţi.

20. Păzeşte, fiule, povaţa tatălui tău şi nu lepăda îndemnul maicii tale.

21. Leagă-le la inima ta, pururea atârnă-le de gâtul tău.

22. Ele te vor conduce când vei vrea să mergi ; în vremea somnului te vor păzi, iar când te vei deştepta vor grăi cu tine.

23. Că povaţa este un sfeşnic bun şi legea o lumină, iar îndemnurile care dau învăţătură sunt calea vieţii.

24. Ele te vor păzi de femeia vicleană, de limba cea ademenitoare a celei străine.

25. Nu dori frumuseţea ei întru inima ta şi să nu te vâneze cu genele ei.


26. Că femeia desfrânată umblă după o bucată de pâine, pe când femeia-soţie doreşte un suflet de mare preţ.

27. Oare poate pune cineva foc în sânul lui, fără ca veşmintele lui să nu ardă ?

28. Sau va merge cineva pe cărbuni fără să i se frigă tălpile ?

29. Aşa este cu cel ce se duce la femeia aproapelui său : nimeni din cei ce se ating de ea nu va rămâne nepedepsit.

30. Nimeni nu dispreţuieşte un hoţ pentru că a furat ca să-şi astâmpere foamea ;

31. Dar când a fost prins, el dă înapoi înşeptit, întoarce tot ceea ce are în casa lui.


32. Cel ce se desfrânează însă cu o femeie este lipsit de minte, se pierde pe el însuşi făcând astfel ;

33. El nu dobândeşte decât bătaie, iar ocara lui niciodată nu se şterge.

34. Pizma trezeşte mânia omului defăimat şi el este fără milă în ziua răzbunării ;

35. El nu se uită la nici un preţ de răscumpărare, şi chiar când îi vei spori darurile, tot nu se îmblânzeşte.

duminică, 7 noiembrie 2010

PILDELE LUI SOLOMON



CAP. 3

INDEMNARE LA FAPTE BUNE. LAUDA INTELEPCIUNII.


1. Fiul meu, nu uita învăţătura mea şi inima ta să păzească sfaturile mele,

2. Căci lungime de zile şi ani de viaţă şi propăşire îi se vor adăuga.

3. Mila şi adevărul să nu te părăsească ; leagă-le împrejurul gâtului tău, scrie-le pe tabla inimii tale ;

4. Atunci vei afla har şi bunăvoinţă înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor.

5. Pune-ţi nădejdea în Domnul din toată inima ta şi nu te bizui pe priceperea ta. Pe toate căile tale gândeşte la Dânsul şi El îţi va netezi toate cărările tale.

7. Nu fii înţelept în ochii tăi ; teme-te de Dumnezeu şi fugi de rău ;

8. Aceasta va fi sănătate pentru trupul tău şi o înviorare pentru oasele tale.

9. Cinsteşte pe Domnul din averea ta şi din pârga tuturor roadelor tale.


10. Atunci jitniţele tale se vor umple de grâu şi mustul va da afară din teascurile

tale.

11. Fiul meu, nu dispreţui certarea Domnului şi nu simţi scârbă pentru mustrările Lui,


12. Căci Domnul ceartă pe cel pe care-l iubeşte şi ca un părinte pedepseşte pe feciorul care îi este drag.


13. Fericit este omul care a aflat înţelepciunea şi bărbatul care a dobândit pricepere,

14. Căci dobândirea ei este mai scumpă decât argintul şi preţul ei mai mare decât al celui mai curat aur.


15. Ea este mai preţioasă decât pietrele scumpe ; nici un rău nu i se poate împotrivi şi e bine-cunoscută tuturor celor ce se apropie de ea ; nimic din cele dorite de tine nu se aseamănă cu ea.

16. Viaţă lungă este în dreapta ei, iar în stânga ei, bogăţie şi slavă ; din gura ei iese dreptatea ; legea şi mila pe limbă le poartă.

17. Căile ei sunt plăcute şi toate cărările ei sunt căile păcii.

18. Pom al vierii este ea pentru cei ce o stăpânesc, iar cei care se sprijină pe ea sunt fericiţi.

19. Prin înţelepciune, Domnul a întemeiat pământul, iar prin înţelegere a întărit cerurile.


20. Prin ştiinţa Sa a deschis adâncurile şi norii picură rouă.

21. Fiul meu, să nu se depărteze acestea dinaintea ochilor tăi ; păstrează înţelepciunea şi buna chibzuială,

22. Căci ele sunt viaţa sufletului tău şi podoabă pentru gâtul tău.

23. Atunci tu vei merge fără teamă pe calea ta şi piciorul tău nu se va poticni.

24. De te culci, nu-ţi va fi teamă, iar de adormi, somnul tău va fi dulce.


25. Să nu te temi de frica fără veste şi nici de vreo năvală a celor păcătoşi,


26. Că Domnul este nădejdea ta şi va feri piciorul tău de cursă.

27. Nu zăbovi a face bine celui ce are nevoie, când ai putinţa să-i ajuţi


28. Nu spune aproapelui tău : «Du-te şi vino, mâine îţi voi da !», când poţi să-i dai acum.


29. Nu pune la cale răul împotriva aproapelui tău, când el locuieşte fără grijă lângă tine.

30. Nu te certa cu nimeni fără pricină, de vreme ce nu ţi-a făcut nici un rău.

31. Nu râvni să fii ca omul silnic şi nu alege nici una din căile lui ;

32. Căci omul cu gând rău este urât de Domnul, iar de cei drepţi El este mai aproape.


33. Domnul blesteamă casa celui fără de lege şi binecuvântează adăposturile celor drepţi.

34. De cei batjocoritori El râde, iar celor smeriţi le dă har.

35. Cei înţelepţi vor moşteni mărirea, iar cei nebuni vor avea parte de ocară.


CAP. 4



INLATURAREA PRILEJULUI SPRE PACAT.

1. Ascultaţi, fiilor, învăţătura tatălui şi luaţi aminte să cunoaşteţi buna chibzuială,

2. Căci eu vă dau învăţătură bună : Nu părăsiţi povaţa mea.

3. Căci şi eu am fost fecior la tatăl meu, singur, şi cu duioşie iubit la mama mea

4. Şi el mă învăţa şi-mi zicea : «Inima ta să păstreze cuvintele inimii mele, păzeşte poruncile mele şi vei fi viu.


5. Adună înţelepciune, dobândeşte pricepere ! Nu le uita şi nu te depărta de la cuvintele gurii mele !

6. Nu o lepăda şi ea te va păzi ; iubeşte-o şi ea va sta de veghe.

7. Iată începutul înţelepciunii : Agoniseşte înţelepciunea şi cu preţul a tot ce ai, capătă priceperea.



8. Preţuieşte-o mult şi ea te va înălţa ; ea te va ridica în slăvi dacă o vei îmbrăţişa.


9. Ea va pune cunună de daruri pe capul tău şi te va împodobi cu diademă de mare cinste.


10. Ascultă, fiul meu şi primeşte cuvintele mele şi anii vieţii tale se vor înmulţi.



11. Eu te voi învăţa calea înţelepciunii şi te voi purta pe căile dreptăţii.



12. Când vei merge, paşii tăi nu vor şovăi şi, chiar de vei alerga, nu te vei poticni.


13. Ţine cu tărie învăţătura şi nu o părăsi, păzeşte-o căci ea este viaţa ta.


14. Nu apuca pe calea celor fără de lege şi nu păşi pe drumul celor răi.


15. Ocoleşte-o şi nu merge pe ea, treci pe alăturea şi du-te mai departe ;


16. Căci ei nu dorm până nu făptuiesc rău şi nu-i mai prinde somnul până nu fac pe cineva să cadă.



17. Căci ei se hrănesc din pâine agonisită prin fărădelege şi beau vin dobândit prin asuprire.



18. Calea drepţilor e ca zarea dimineţii ce se măreşte mereu până se face ziua mare ;



19. Iar calea celor fără de lege e ca întunericul şi ei nici nu bănuiesc de ce se pot împiedica.


20. Fiul meu, ia aminte la graiurile mele ; la poveţele mele pleacă-ţi urechea ta !



21. Nu le scăpa din ochi, păstrează-le înlăuntrul inimii tale,


22. Căci ele sunt viaţă pentru cei ce le pun în faptă şi doctorie pentru tot trupul omenesc.



23. Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice, căci din ea ţâşneşte viaţa.



24. Leapădă din gura ta orice cuvinte cu înţeles sucit, alungă de pe buzele tale viclenia.

25. Ochii tăi să privească drept înainte şi genele tale drept înainte să caute.

26. Fii cu luare aminte la calea picioarelor tale şi toate cărările tale să fie bine chibzuite.



27. Nu te abate nici la dreapta, nici la stânga, ţine piciorul tău departe de rău.



28. Căci cărările drepte le păzeşte Domnul, iar cele strâmbe sunt căi rele.


29. El va face drepte căile tale şi mergerea ta o va face să fie în pace.

sâmbătă, 6 noiembrie 2010

PILDELE LUI SOLOMON



CAP. 1
CUM DE DOBANDESTE SI CUM SE PIERDE INTELEPCIUNEA.


1. Pildele lui Solomon, fiul lui David,

2. Folositoare pentru cunoaşterea înţelepciunii şi a stăpânirii de sine,

3. Pentru înţelegerea cuvintelor adânci, pentru dobândirea unei îndrumări bune, pentru dreptate, pentru dreapta judecată şi nepărtinire,


4. Pentru a prilejui celor fără gând rău o judecată isteaţă, omului tânăr cunoştinţă şi bună cugetare.

5. Să ia aminte cel înţelept şi îşi va spori ştiinţa, iar cel priceput va dobândi iscusinţa de a se purta,


6. Pătrunzând cu mintea pildele şi înţelesurile adânci, graiurile celor înţelepţi şi tâlcuirea lor nepătrunsă.

7. Frica de Dumnezeu este începutul înţelepciunii ; cei fără minte dispreţuiesc înţelepciunea şi stăpânirea de sine.

8. Ascultă, fiul meu, învăţătura tatălui tău şi nu lepăda îndrumările maicii tale.

9. Căci ele sunt ca o cunună pe capul tău şi ca o salbă împrejurul gâtului tău.


10. Fiul meu, de voiesc păcătoşii să te ademenească, nu te învoi,


11. Dacă-ţi spun : «Vino cu noi, să ne punem la pândă, ca să vărsăm sânge, să întindem curse fără cuvânt celui neprihănit,


12. Să-i înghiţim de vii ca locuinţa morţilor, şi întregi, ca pe cei ce se coboară în mormânt.

13. Să punem stăpânire pe tot felul de lucruri scumpe, să ne umplem de pradă casele noastre,

14. Fii părtaş la obştea noastră, o singură pungă fi-va pentru toţi !»

15. Fiul meu, nu te întovărăşi cu ei pe cale ; abate piciorul tău din cărarea lor,

16. Căci picioarele lor aleargă numai la rău, iar ei zoresc să verse sânge.

17. Zadarnic se întind curse în văzul păsărilor !

18. Căci ei întind curse tocmai împotriva sângelui lor, şi sufletului lor îşi întind ei laţuri.

19. Aceasta este soarta celor lacomi de câştig ; lăcomia le aduce pierderea vieţii.

20. Înţelepciunea strigă pe uliţă şi în piele îşi ridică glasul său.


21. Ea propovăduieşte la răspântiile zgomotoase ; înaintea porţilor cetăţii îşi spune cuvântul :

22. «Până când, proştilor, veţi iubi prostia ? Până când, nebunilor, veţi iubi nebunia ? Şi voi, neştiutorilor, până când veţi urî ştiinţa ?

23. Întoarceţi-vă iarăşi la mustrarea mea şi iată eu voi turna peste voi duhul meu şi vă voi vesti cuvintele mele.

24. Chematu-v-am, dar voi n-aţi luat aminte ! Întinsu-mi-am mâna şi n-a fost cine să ia seama !


25. Ci aţi lepădat toate sfaturile mele şi mustrările mele nu le-aţi primit.

26. De aceea şi eu voi râde de pieirea voastră şi mă voi bucura când va veni groaza peste voi,


27. Când va veni peste voi necazul ca furtuna şi când nenorocirea ca vijelia vă va cuprinde.

28. Atunci mă vor chema, dar eu nu voi răspunde ; din zori mă vor căuta şi nu mă vor afla,

29. Pentru că ei au urât ştiinţa şi frica de Dumnezeu n-au ales-o,

30. Fiindcă n-au luat aminte la sfaturile mele şi cercetarea mea au dispreţuit-o.

31. Mânca-vor din rodul căii lor şi de sfaturile lor sătura-se-vor,

32. Căci îndărătnicia omoară pe cei proşti şi nepăsarea pierde pe cei fără minte ;

33. Iar cel ce mă ascultă va trăi în pace şi linişte şi de rele nu se va teme».




Capitolul 2

INVATATURA INTELEPCIUNII.




1. Fiul meu, de vei primi poveţele mele şi sfaturile mele de le vei păstra,

2. Plecându-ţi urechea la înţelepciune şi înclinând inima ta spre bună chibzuială,


3. Dacă vei chema prevederea şi spre buna-cugetare îţi vei îndrepta glasul tău,

4. Dacă o vei căuta întocmai ca pe argint şi o vei săpa ca şi pe o comoară,


5. Atunci vei pricepe temerea de Domnul şi vei dobândi cunoştinţa de Dumnezeu,

6. Căci Domnul dă înţelepciune ; din gura Lui izvorăşte ştiinţa şi prevederea ;

7. El păstrează mântuirea pentru oamenii cei drepţi ; El este scut pentru cei ce umblă în calea desăvârşirii ;

8. El păzeşte căile dreptăţii şi pe cărarea celor cuvioşi ai Lui stă de veghe.

9. Atunci tu vei înţelege dreptatea şi buna judecată, calea cea dreaptă şi toate potecile binelui.

10. Când înţelepciunea se va sui la inima ta şi ştiinţa va desfăta sufletul tău,

11. Când buna chibzuială va veghea peste tine şi înţelegerea te va păzi,

12. Atunci tu vei fi izbăvit de calea celui rău şi de omul care grăieşte minciună,

13. De cei ce părăsesc căile cele drepte, ca să umble pe drumuri întunecoase,


14. De cei ce se bucură când fac rău şi se veselesc când umblă pe poteci întortochiate,

15. Ale căror cărări sunt strâmbe şi rătăcesc pe căi piezişe.

16. Atunci tu vei scăpa de femeia care este a altuia, de străina ale cărei cuvinte sunt ademenitoare,

17. Care lasă pe tovarăşul ei din tinereţe şi uită de legământul Dumnezeului ei,

18. Căci ea se pleacă împreună cu casa ei spre moarte şi drumul ei duce în iad ;

19. Nimeni din cei ce se duc la ea nu se mai întoarce şi niciunul nu mai află cărările vieţii.

20. Drept aceea mergi pe calea oamenilor celor buni şi păzeşte cărările celor drepţi,


21. Căci cei drepţi vor locui pământul şi cei fără de prihană vor sălăşlui pe el ;

22. Iar cei fără de lege vor fi nimiciţi de pe pământ şi cei necredincioşi vor fi smulşi de pe el.