marți, 15 februarie 2011

PILDELE LUI SOLOMON



CAP. 13
DIFERITE SFATURI

1. Fiul înţelept ascultă de învăţătura tatălui său, iar cel batjocoritor nici de mustrare.



2. Din rodul gurii sale omul mănâncă binele ; pofta celor vicleni este silnicia.



3. Cine îşi păzeşte gura îşi păzeşte sufletul său ; cel ce deschide prea tare buzele o face spre pieirea lui.



4. Sufletul celui leneş pofteşte, însă în zadar. Numai sufletul celor silitori este îndestulat.



5. Dreptul urăşte cuvintele mincinoase ; ticălosul aduce numai ruşine şi ocară.



6. Dreptatea păzeşte calea omului fără prihană, iar fărădelegea e pricina ruinii celui păcătos.


7. Unii se dau drept bogaţi şi n-au nimic, alţii trec drept săraci, cu toate că au multe averi.



8. Bogăţia cuiva slujeşte la răscumpărarea lui ; cel sărac nu se teme nici chiar de ameninţare.

.

9. Lumina celor drepţi luminează, pe când sfeşnicul celor fără de lege se stinge.



10. Mândria nu dă prilej decât la ceartă, înţelepciunea se află numai la cei ce primesc sfaturi.


11. Bogăţia adunată în grabă se împuţinează, numai cel ce-o adună pe încetul o înmulţeşte.



12. Aşteptarea prea îndelungată îmbolnăveşte inima, iar dorinţa împlinită este pom al vieţii.


13. Cel ce nu ia în seamă cuvântul (lui Dumnezeu) este dat pierzării, iar cel ce se teme de porunca Lui este răsplătit.



14. Învăţătura celui înţelept este izvor de viaţă, ca să putem scăpa de cursele morţii.



15. Buna înţelegere rodeşte har ; calea celor vicleni este spre pieirea lor.


16. Orice om înţelept lucrează cu chibzuinţă, numai cel nebun îşi desfăşoară nebunia.




17. Un sol ticălos cade în nenorocire, iar unul credincios aduce alinare.


18. De sărăcie şi de ruşine are parte cel ce nesocoteşte certarea, iar cel ce primeşte mustrarea va fi cinstit.


19. Dorinţa împlinită mulţumeşte sufletul, iar depărtarea de rău este urâciune pentru cei nebuni.


20. Cel ce se însoţeşte cu cei înţelepţi ajunge înţelept, iar cel ce se întovărăşeşte cu cei nebuni se face rău.



21. Nenorocirea urmăreşte pe cei păcătoşi, iar fericirea răsplăteşte pe cei drepţi.



22. Omul bun lasă moştenirea sa nepoţilor săi, iar averea celui păcătos este sortită pentru cei drepţi.



23. Arătura în ţelină, făcută de cei săraci, dă hrană din belşug, însă averea se pierde din pricina nedreptăţii.


24. Cine cruţă toiagul său îşi urăşte copilul, iar cel care îl iubeşte îl ceartă la vreme.




25. Dreptul mănâncă şi îşi îndestulează sufletul său, iar pântecele celor fără de lege duce lipsă.



CAP. 14
LAUDA ISCUSINTEI IN VIATA

1. Femeile înţelepte zidesc casa, iar cele nebune o dărâmă cu mâna lor.


2. Cel ce umblă întru dreptate se teme de Domnul, iar cel ce umblă pe căi strâmbe îl dispreţuieşte.



3. În gura celui nebun este varga mândriei lui ; buzele pe cei înţelepţi îi păzesc.



4. Unde nu sunt boi, staulul este gol, însă puterea boilor aduce mult folos.


5. Martorul care grăieşte adevărul nu minte, iar martorul mincinos spune numai minciuni.



6. Batjocoritorul caută înţelepciunea şi nu o găseşte, iar pentru cel priceput ştiinţa este uşoară.



7. Fugi dinaintea omului fără de minte, căci tu ştii că nu este nici o ştiinţă pe buzele lui.


8. Înţelepciunea omului chibzuit este de a-şi înţelege calea lui ; iar nebunia celor neînţelepţi este înşelăciune.



9. Nebunul îşi bate joc de jertfa pentru păcat, însă între oamenii drepţi este bună înţelegere.


10. Inima cunoaşte amărăciunile sale, iar un străin nu poate împărţi bucuriile ei.


11. Casa celor fără de lege va fi distrusă, iar cortul celor drepţi va înflori.



12. Unele căi par drepte în ochii omului, dar sfârşitul lor sunt căile morţii.



13. Chiar când râdem, inima se întristează ; bucuria se sfârşeşte prin plângere.



14. Nelegiuitul se va sătura de căile sale şi omul bun de roadele sale.


15. Omul simplu crede toate vorbele ; omul înţelept veghează paşii săi.



16. Înţeleptul se teme şi se fereşte de rău, iar cel fără de minte îşi iese din fire şi se simte la adăpost.



17. Cel iute la mânie săvârşeşte nebunii, iar cel cumpănit se stăpâneşte.



18. Cei nepricepuţi au parte de nebunie, pe când cei înţelepţi sunt încununaţi cu ştiinţă.



19. Cei răi se pleacă înaintea celor buni şi cei nelegiuiţi stau la porţile celor drepţi.



20. Săracul este dispreţuit chiar şi de prietenul lui, pe când prietenii celui bogat sunt fără de număr.



21. Cel care nu bagă în seamă pe prietenul său săvârşeşte un păcat ; iar cel ce se îndură de sărmani e fericit.



22. Cu adevărat rătăcesc cei ce plănuiesc fărădelegea, iar cei ce cugetă la lucruri bune au parte de milostivire şi de adevăr.


23. Orice osteneală duce la îndestulare, iar cuvintele fără rost la lipsă.



24. Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi ; iar coroana celor nebuni este nebunia.



25. Martorul drept scapă suflete, iar cel viclean spune numai minciuni.


26. Întru frica lui Dumnezeu este nădejdea celui tare ; fiii lui afla-vor (acolo) un liman.



27. Frica de Dumnezeu este un izvor de viaţă, ca să putem scăpa de cursele morţii.



28. Strălucirea unui rege se sprijină pe mulţimea poporului, iar lipsa de supuşi este pieirea prinţului.


29. Cel încet la mânie este bogat în înţelepciune, iar cel ce se mânie degrabă îşi dă pe faţă nebunia.



30. O inimă fără patimă este viaţa trupului, pe când pornirea pătimaşă este ca un cariu în oase.


31. Cel care apasă pe cel sărman defaimă pe Ziditorul lui, dar cel ce are milă de sărac Îl cinsteşte.


32. Cel fără de lege este răsturnat de răutatea lui, iar cel drept găseşte scăpare în neprihănirea lui.



33. Înţelepciunea sălăşluieşte în inima celui înţelept, iar în inima celor nebuni nu se arată.

34. Dreptatea înalţă un popor, în vreme ce păcatul este ocara popoarelor.



35. Bunăvoinţa regelui este pentru sluga înţeleaptă, iar mânia lui pentru cel ce îi face ruşine.