CAP. 19
SARACII CINSTITI SI FII BINECRESCUTI.
Mai de preţ este săracul care umblă întru neprihănirea lui, decât un bogat cu buze viclene şi nebun.
2. Neştiinţa sufletului nu este bună iar cel ce umblă repede dă greş.
3. Nebunia omului dărâmă calea lui şi inima lui se mânie împotriva Domnului.
4. Bogăţia strânge prieteni fără de număr, iar săracul se desparte chiar de prietenul său.
5. Martorul mincinos nu va rămâne nepedepsit şi cel ce spune lucruri neadevărate nu va scăpa.
6. Mulţi sunt cei ce linguşesc pe un om darnic şi toţi sunt prieteni ai celui ce dă daruri.
7. Toţi fraţii celui sărac îl urăsc ; cât de mult prietenii lui se depărtează de el ! El caută vorbe (mângâietoare), dar nu le află.
8. Cel ce dobândeşte înţelepciune iubeşte sufletul său şi cel ce ţine cu tărie la pricepere află fericirea.
9. Martorul mincinos nu rămâne nepedepsit şi cel ce spune lucruri neadevărate se va prăbuşi.
10. Nu-i stă bine celui fără de minte să trăiască în desfătări, cu atât mai puţin unui rob să conducă peste căpetenii.
11. Înţelepciunea domoleşte mânia omului şi faima lui este iertarea greşelilor.
12. Furia unui rege e ca răcnetul unui leu, iar bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă.
13. Un fiu neascultător este nenorocirea tatălui lui, iar certurile unei femei un jgheab care curge întruna.
14. O casă şi o avere sunt moştenire de la părinţi, iar o femeie înţeleaptă este un dar de la Dumnezeu.
13. Lenea te face să cazi în toropeală ; sufletului trândav îi va fi foame.
16. Cel ce ia seama la poruncă îşi păstrează sufletul său, iar cel ce dispreţuieşte cuvântul (Domnului) va muri.
17. Cel ce are milă de sărman împrumută Domnului şi El îi va răsplăti fapta lui cea bună.
18. Pedepseşte pe feciorul tău, cât mai este nădejde (de îndreptare), dar nu ajunge până acolo ca să-l omori.
19. Omul aprig la mânie trebuie să fie pedepsit ; dacă îl cruţi o dată, trebuie să începi din nou.
20. Ascultă sfatul şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept toată viaţa ta.
21. Multe puneri la cale frământă inima omului, dar numai sfatul Domnului se împlineşte.
22. Omul se face plăcut prin mărinimia lui ; mai de preţ este un sărac bun decât un om mincinos.
23. Frica de Dumnezeu duce la viaţă şi ne îndestulăm fără să fim loviţi de nenorocire.
24. Leneşul întinde mâna în blid şi nu are putere s-o ducă la gură.
25. Loveşte pe cel ce batjocoreşte şi cel fără de minte va deveni înţelept ; mustră pe cel înţelept şi el va pricepe ştiinţa.
26. Cel ce se poartă rău cu tatăl său şi alungă (din casă) pe mama sa, este fiu aducător de ocară şi de ruşine.
27. Încetează, fiul meu, să asculţi ademenirea şi să te laşi îndepărtat de învăţăturile înţelepte.
28. Martorul de nimic îşi bate joc de dreptate şi gura celor fără de lege înghite nelegiuirea.
29. Pentru batjocoritori sunt gata toiege ; loviturile sunt pentru spinarea celor nebuni.
CAP. 20
ALTE SFATURI PENTRU VIATA.
Un ocărâtor este vinul, un zurbagiu băutura îmbătătoare şi oricine se lasă ademenit nu este înţelept.
2. Groaza pe care o insuflă regele este ca răcnetul leului ; cel ce îl întărâtă păcătuieşte împotriva sa însuşi.
3. Este o mare însuşire pentru om să se stăpânească de la ceartă şi tot nebunul se întărâtă.
4. Toamna leneşul nu lucrează, iar când vine să culeagă rodul la seceriş, nimic nu află.
5. O apă adâncă este sfatul în inima omului, iar omul deştept ştie s-o scoată.
6. Mulţi oameni se laudă cu mărinimia, dar un prieten adevărat cine-l află ?
7. Omul drept umblă pe calea lui fără prihană ; fericiţi sunt copiii care vin după el !
8. Un rege care stă pe scaunul de judecată deosebeşte cu ochii lui orice faptă rea.
9. Cine poate spune : Curăţit-am inima mea ; sunt curat de păcat ?
10. Două feluri de greutăţi de cântărit şi de măsurat sunt urâciune înaintea Domnului.
11. Copilul se dă pe faţă din lucrările lui, dacă purtarea lui este fără prihană şi dreaptă.
12. Urechea care aude şi ochiul care vede, pe amândouă le-a zidit Domnul.
13. Nu iubi somnul, ca să nu ajungi sărac ; ţine ochii deschişi, numai aşa vei fi îndestulat de pâine.
14. «Rău, rău !», zice cumpărătorul, iar după ce pleacă se laudă.
15. Chiar dacă ai aur şi pietre preţioase, dar o podoabă fără seamăn sunt buzele chibzuite.
16. Ia-i haina şi fiindcă s-a pus chezaş pentru altul în locul celor străini, ia-l zălog.
.
17. Bună e la gust pâinea agonisită cu înşelăciune, dar după aceea gura se umple de pietricele.
18. Planurile se întăresc prin sfaturi ; luptă-te cu luare aminte.
19. Cine trădează taina umblă ca un defăimător şi nu te întovărăşi cu cel ce are mereu buzele deschise.
20. Cel ce blesteamă pe tatăl său şi pe mama sa stinge sfeşnicul în mijlocul întunericului.
21. O moştenire repede câştigată de la început, la urmă va fi fără binecuvântare.
22. Nu spune : «Vreau să răsplătesc cu rău !» Nădăjduieşte în Domnul şi El îţi va veni în ajutor.
23. Greutăţile nedrepte pentru cântărire sunt urâciune înaintea Domnului şi cântarele înşelătoare nu sunt decât un lucru rău.
24. De Domnul sunt hotărâţi paşii omului, căci cum ar putea omul să priceapă calea lui ?
25. O cursă este pentru om să afierosească Domnului ceva în grabă şi după ce a făgăduit să-i pară rău.
26. Un rege înţelept simte pe cei fără de lege şi lasă să treacă roata peste ei.
27. Sufletul omului este un sfeşnic de la Domnul ; el cercetează toate cămările trupului.
28. Iubirea şi credinţa păzesc pe rege şi prin iubire îşi sprijină tronul său.
29. Faima celor tineri este puterea lor şi podoaba celor bătrâni părul lor cărunt.
30. Rănile sângeroase sunt un leac pentru cel răufăcător şi lovituri care pătrund până înlăuntrul trupului.
