PILDELE LUI SOLOMON

CAP. 15
ROADELE ISCUSINTEI. MIJLOACE IMPOTRIVA PACATELOR.

1. Un răspuns blând domoleşte mânia, iar un cuvânt aspru aţâţă mânia.


2. Limba celor înţelepţi picură ştiinţă, iar gura celor nebuni revarsă prostie.



3. Ochii Domnului sunt pretutindeni, veghind asupra celor buni şi asupra celor răi.



4. Limba dulce este pom al vieţii, iar limba vicleană zdrobeşte inima.



5. Nebunul nu ia în seamă învăţătura tatălui său, iar cine trage folos din certare se face mai înţelept.


6. În casa celui drept sunt comori fără de număr ; în câştigul celui fără de lege este tulburare.



7. Buzele celor înţelepţi răspândesc ştiinţa, dar inima celor nebuni nu.


8. Jertfa celor fără de lege este urâciune înaintea Domnului, iar rugăciunea celor drepţi este plăcerea Lui.




9. Calea celui nelegiuit este urâciune înaintea Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după dreptate.



10. O certare aspră capătă ,el ce părăseşte cărarea ; cel ce urgiseşte mustrarea va muri.


11. Iadul şi adâncul sunt cunoscute Domnului, cu atât mai vârtos inimile fiilor oamenilor.




12. Celui batjocoritor nu-i place dojana ; de aceea el nu se îndreaptă spre cei înţelepţi.




13. O inimă veselă înseninează faţa, iar când inima e tristă şi duhul e fără de curaj.



14. Inima înţeleaptă caută ştiinţa, iar gura celor nebuni se simte mulţumită cu nebunia.


15. Toate zilele celui sărac sunt rele, dar inima mulţumită este un ospăţ necurmat.




16. Mai bine puţin întru frica lui Dumnezeu, decât vistierie mare şi tulburare (multă).




17. Mai mult face o mâncare de verdeţuri şi cu dragoste, decât un bou îngrăşat şi cu ură.




18. Omul mânios aţâţă cearta, pe când cel domol linişteşte aprinderea.




19. Calea celui leneş e ca un gard de spini, iar calea celui silitor e netedă.


20. Fiul înţelept bucură pe tatăl său, iar fiul nebun nu bagă în seamă pe maica lui.




21. Nebunia este o bucurie pentru omul fără minte, iar cel înţelept merge pe calea dreaptă.


22. Punerile la cale nu se înfăptuiesc unde lipseşte chibzuirea, dar ele îşi iau fiinţă cu mulţi sfătuitori.



23. Omul se bucură pentru un răspuns bun ieşit din gura lui şi cât e de bună vorba spusă la locul ei !


24. Înţeleptul merge pe cărarea vieţii ce duce în sus, ca să ocolească drumul iadului care merge în jos.



25. Domnul prăbuşeşte casa celor mândri şi întăreşte hotarul văduvei.




26. Gândurile cele rele sunt urâciune înaintea Domnului, iar cuvintele frumoase sunt curate (în ochii Lui).


27. Cel ce umblă după câştig nedrept îşi surpă casa lui, iar cel ce urăşte mita va trăi.




28. Inima celui drept chibzuieşte ce să răspundă, iar gura celor nelegiuiţi împrăştie răutăţi.


29. Domnul se ţine departe de cei nelegiuiţi, dar ascultă rugăciunea celor drepţi.



30. O privire binevoitoare înveseleşte inima şi o veste bună întăreşte oasele.


31. Urechea care ascultă o dojană folositoare vieţii îşi are locaşul printre cei înţelepţi.


32. Cel ce leapădă mustrarea îşi urgiseşte sufletul său, iar cel ce ia aminte la dojană dobândeşte înţelepciune.


33. Frica de Dumnezeu este învăţătură şi înţelepciune, iar smerenia trece înaintea măririi.



CAP. 16
ÎNDEMNURI PENTRU SMERENIE, DREPTATE SI INFRANARE.



1. În putere stă omului să plăsmuiască planuri în inimă, dar răspunsul limbii vine de la Domnul.



2. Toate căile omului sunt curate în ochii lui, dar numai Domnul este Cel ce cercetează duhul.


3. Înfăţişează Domnului lucrările tale şi gândurile tale vor izbuti.


4. Pe toate le-a făcut Domnul fiecare cu ţelul său, la fel şi pe nelegiuit pentru ziua nenorocirii.



5. Toată inima semeaţă este urâciune înaintea Domnului ; hotărât, ea nu va rămâne nepedepsită.



6. Prin iubire şi credinţă se ispăşeşte păcatul şi prin frica de Dumnezeu te fereşti de rele.



7. Când căile omului sunt plăcute înaintea Domnului, chiar şi pe vrăjmaşii lui îi sileşte la pace.


8. Mai degrabă puţin şi cu dreptate, decât agoniseală multă cu strâmbătate.


9. Inima omului gândeşte la calea lui, dar numai Domnul poartă paşii lui.


10. Hotărâri dumnezeieşti sunt pe buzele împăratului ; la darea hotărârii să nu se înşele gura lui !



11. Cântarul şi cumpăna dreaptă sunt de la Domnul ; toate greutăţile de cântărit sunt lucrarea Lui.



12. Urâciune sunt regii care făptuiesc fărădelegea, fiindcă numai întru dreptate se întăreşte tronul.



13. Buzele grăitoare de dreptate sunt plăcute regilor şi iubesc pe cel ce spune drept.



14. Întărâtarea regelui este ca vestitorii morţii, dar omul înţelept o domoleşte.



15. Seninătatea feţei regelui dă viaţă şi bunăvoinţa lui este ca un nor de ploaie de primăvară.


16. Dobândirea înţelepciunii este mai bună decât aurul, iar câştigarea priceperii este mai de preţ decât argintul.




17. Calea celor drepţi este ferirea de rău ; numai acela care ia aminte la mersul lui îşi păzeşte sufletul său.


18. Înaintea prăbuşirii merge trufia şi semeţia înaintea căderii.





19. Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi decât să împarţi prada cu cei mândri.




20. Cel care ia aminte la cuvânt află fericirea, iar cel ce se încrede în Domnul este fericit.



21. Cel ce este înţelept se cheamă priceput ; dulceaţa cuvintelor de pe buzele lui înmulţeşte ştiinţa.

22. Înţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are ; pedeapsa celui nebun e nebunia.

23. Inima celui înţelept dă înţelepciune gurii lui şi pe buzele sale sporeşte ştiinţa.

24. Cuvintele frumoase sunt un fagure de miere, dulceaţă pentru suflet şi tămăduire pentru oase.

25. Multe căi i se par bune omului, dar la capătul lor încep căile morţii.



26. Foamea îndeamnă pe lucrător la muncă, fiindcă gura lui îl sileşte.


27. Omul viclean pregăteşte nenorocirea şi pe buzele lui este ca un foc arzător.



28. Omul cu gând rău aţâţă ceartă şi defăimătorul desparte pe prieteni.



29. Omul asupritor amăgeşte pe prietenul său şi îl îndreaptă pe un drum care nu este bun.


30. Cel care închide din ochi urzeşte viclenii ; cine îşi muşcă buzele a şi săvârşit răul.




31. Bătrâneţea este o cunună strălucită ; ea se află mergând pe calea cuvioşiei.




32. Cel încet la mânie e mai de preţ decât un viteaz, iar cel ce îşi stăpâneşte duhul este mai greţuit decât cuceritorul unei cetăţi.




33. Se aruncă sorţii în pulpana hainei, dar hotărârea toată vine de la Domnul.